O carte despre tine, cele 9 trepte spre fericire

9 Fericiri 2.0 este carte de auto-ajutorare, inspirațională și transformațională,  care te poate ajuta să descoperi fericirea din tine și s-o menții în viața de zi cu zi.

Ajungând să citești acest articol, îmi place să cred că, deja ești o persoană fericită ce caută să-și permanentizeze această stare. Fericirea este o alegere, iar tu poți alege această stare oricând. Pentru mine, cel de acum câțiva ani, aceasta ar fi fost o veste extraordinar de bună. Tu însă, ești o persoană fericită, iar viața ta este pe cale de a deveni exact așa cum ești tuAjungând la acest articol și nu ești o persoană fericită, vei avea posibilitatea să înveți câte ceva despre fericire.

Imagineaz-ți viața din ce în ce mai fericită. Nu doar azi sau mâine, ci în fiecare zi. De aceea, această carte este despre convingeri, deoarece convingerile afectează modul în care te simți în fiecare zi.

Nu este o simplă carte…

Sunt foarte încântat că ai venit pe această pagină pentru a afla câte ceva despre o carte ce abordează tema fericirii. Această carte te poate ajuta să faci din visurile tale o realitate. Abordarea fericirii din perspectiva psihologiei pozitive aplicate și a spiritualității creștine practice face posibil acest fapt. Din acest motiv, 9 Fericiri 2.0 este o carte unică.

Da, sigur că există o mulțime de cărți de auto-ajutorare, ce abordează fericirea din perspectiva mai multor teme de dezvoltare personală, dar puține dintre ele se concentreză pe menținerea fericirii; atât de utilă bunăstării tale pe toate planurile: mental, social, familial, emoțional, profesional și spiritual. Poți găsi foarte multe titluri de carte ce abordează tema fericirii, poți găsi o mulțime de articole cu sfaturi pentru fericirea personală. Fericirea, fiind domeniul meu de activitate, sunt mereu la curent cu orice idee, ce apare pe piață, legată de… fericire. Sunt consumator de dezvoltare personală din 1992 și studiez fericirea – ca stare a conștinței – de aproximativ 15 ani.

9 Fericiri 2.0 este ediția actualizată  a cărții Jurnalul celor 9 Fericiri ( carte publicată în martie 2014). Din 1998 până în 2013, am cercetat piața înainte de a scrie Jurnalul.  Înainte de a intra în detalii legate de această carte,  permite-mi să-ți împărtășesc ceea ce am găsit, în materie de fericire. Așa, în mare.

De ce 9 Fericiri 2.0 este o carte bună despre fericire, scrisă de un român

Există mai multe cărți despre fericire, care sunt scrise în stil motivațional, folosind cuvinte frumoase, dar nu inspiră cititorii să meargă dincolo de lectură. 9 Fericiri 2.0 oferă și idei practice pentru viața de zi cu zi, nu doar concepte. Această carte are la bază toate citatele constructive legate de fericire, însă merge dincolo de aceste citate; pentru a-ți oferi acele idei care să te ajute s-ți permaenentizezi fericirea.

Majoritatea cărților și articolelor despre fericire sunt doar punctul de vedere personal al autorului, legat de fericire. Asta este bine, atunci când acele cărți sunt o extensie – literară – a autorului. Dar ce putem spune despre realitate? Adevărat, am inclus multe dintre propriile mele experiențe în această carte – de fapt, asta e ceea ce am fost inspirat să scriu. Dar, de asemenea, am petrecut câțiva ani cu nasul în studii psihologice și biografii. Ca să nu mai vorbesc despre studiile de caz făcute cu români din toate colțurile țării.  Această carte se bazează atât pe experiențele mele personale și pe cele mai bune cercetări psihologice disponibile.

Pe de altă parte, mai multe cărți despre fericire sunt scrise de către persoane foarte informate (psihologi, psihiatri, neurologi, psihanaliști), însă cele mai multe au tendința de a fi prea plictisitoare. Multe chiar arată ca o sesiune pe canapeaua terapeutului.

Efortul personal…

De ce am depus atât de mult efort pentru a pentru a scrie o carte despre fericire, specifică modului românesc de a gândi și simți? Mai ales că mentalitatea de tip corporatist – specifică mentalității americane – dă tonul în materie de dezvoltare personală. Pentru că vreau să fii o persoană constructivă. 9 Fericiri 2.0 te va ajuta să câștigi singurul joc care contează … viața ta. Sunt extrem de încântat pentru că am reușit să-mi dezvolt acele abilități capabile de a împărtăși astfel de informații.

Este o carte distractiv.  Este o carte personal. Este o carte utilă. Este o carte inspirată. Este o carte constructivă. Este o carte spirituală. Este o carte românească. Majoritatea cărților de auto-ajutor au unele dintre aceste trăsături, dar am fost determinat să scriu o carte care să le cuprindă pe toate. Și am făcut-o. Ca un bonus, această carte este interactivă. Am scris-o în așa fel încât să te simți ca la un workshop viu, interactiv – este la fel ca a și cum aș fi cu tine în persoană! Vreau să simți bucuria și emoția pe care o simt eu atunci când  scriu.

De ce 9 Fericiri 2.0 este cea mai bună carte despre fericire, scrisă de un român

Iată câteva elemente ce le vei întâlni în această carte și pe care nu le vei întâlni în alte cărți despre fericire:
  1. Descoperi secretele fericirii pe care oamenii de succes le stăpânesc
  2. Este un fel de mașină a timpului
  3. Este asemenea unei simple scrisori care îți va stimula încrederea în sine
  4. Capra vecinului este întotdeauna mai sexy. Află de ce … și ce ai putea să faci în privința asta.
  5. Poți afla temerile specifice românilor și cum le poți educa
  6. Poți învăța arta colaborării – cum te poate ajuta colaborarea
  7. Descoperi modalități de a te raporta la stres într-un mod relaxat
  8. Afli mai multe despre modalitățle de menținere a fericirii și să decizi care este alegerea cea mai bună pentru propria auto-actualizare.
  9. Afli cum să fii mai fericit decât câștigătorii la loterie
  10. Descoperi cum să transformi fiecare zi într-o sărbătoare

Astea sunt doar câteva elemente interesante și descoperiri pe care le poți găsi în cele 400 de pagini ale acestei cărți de auto-ajutorare. Toate acestea pentru doar 40 lei (fără taxe de livrare). Mai multe despre carte poți afla apăsând pe butonul de mai jos:

 

Fericirea: echilibru și auto-ajutor

Fericirea! Toată viața am fost fascinat de acest subiect simplu și complex, fascinant și blamat. Astăzi, mai mult ca oricând, avem acces la informații legate de absolut orice temă. Inclusiv informații despre fericire. Există scrieri de acum 5000 de ani care vorbesc despre această căutare acerbă a omului. Cărți precum Biblia, Vedele, Upanișadele, Brahmanele, scrieri ale înțelepților sumerieni, egipteni, chinezi, greci vorbesc despre fericire. Și sunt accesibile, astăzi, oricui.

Odată cu apariția conceptului de dezvoltare personală au apărut și manualele cu pretenții; că pot oferi infomații minunate despre fericire. Abia în anii 60 s-a dezvoltat o ramură a psihologiei care se ocupă de studiul fericirii: psihologia pozitivă aplicată. În paralel cu această cercetare, piața occidentală a fost invadată de diverși guru – majoritatea provenind din India – care de care mai fascinant, cu soluții (atragătoare și costisitoare) la problema nefericirii. Deși, în proporție de 99,99%, aceste vedete spirituale s-au dovedit a fi niște șarlatani, oamenii încă mai apelează la filosofia lor. Răspusul găsit este același: relativism, abiguitate, abstractizare și non-sens.

Din ce am observat, oamenii își doresc fericirea, dar nu vor să cunoască modul cum ea funcționează. Ei se bazează doar pe percepții și afirmații și rezumă fericirea la acestea. Foarte puțini oameni acceptă ideea că fericirea este ceva care se educă, chiar dacă ne naștem cu ea. Pentru a te menține fericit, ai nevoie de un soi de educație, adică este necesar să cunoști câte ceva despre fericire, despre tine și despre catalizatorii fericirii.

Simți să dai de pământ cu toate cărțile care pretind că te pot ajuta în a-ți găsi fericirea? Și eu am aceeași senzație când văd piața plină de titluri pompoase legate de acest subiect.  De aceea, ca să nu treci prin ce am trecut eu, m-am pus pe treabă. Am studiat cam tot ce se poate studia în materie de fericire: de la neuroștiințe, până la filosofie, religie, beletristică. Timp de aproape 27 de ani am studiat și anul acesta am reușit să public o carte: 9 Fericiri 2.0 . În această carte am adunat informații legate de arta și știința fericirii, înrădăcinate în cercetare solidă și filosofie contemporană. Cartea oferă o perspectivă trans-disciplinară; de la psihologie, sociologie și antropologie culturală a economiei comportamentale, până la spiritualitate practică și biografii ale oamenilor de succes.

9 Fericiri 2.0 cuprinde ideile esențiale care stau la baza fericirii, la baza iluminării: aspirația fundamentală a oricărei existențe umane. Astfel, această carte poate răspunde la întrebarea: Cum să se evit negativismul pentru a favoriza o durată a bunăstării?

Fericirea – ipoteză

Ce anume ne face fericiți este, probabil, cea mai veche dilemă. Este dilema care a apărut o doată cu omul și este strâns legată de cunoașterea de sine. De această dilemă s-au ocupat mințile filosofilor, profeților și a oamenilor de știință. De milenii. După 26 de ani de studiu, am reușit să dezgroap anumite ipoteze legate fericire. Aceste teorii au fost descoperite de gânditori din trecut, dar și contemporani: Înțeleptul Solomon, Platon, Iisus, Martin Luther,  Ellen G White, Zig Ziglar, John Maxwell, Brendon Burchard, George Knight, Cliff Goldenstein sau Christophe Andre. 9 Fericiri 2.0 te ajută să descoperi abundența surprinzătoare de idei tangențiale.  Toate legate de un singur subiect: fericirea.

Ceea ce gândește omul, în mintea lui, aceea este el. Cartea Proverbelor lui Solomon: XXIII:7

Omul este, prin excelență, o ființă afectivă. De aceea, rațiunea umană depinde, în mod critic, de vibrații emoționale sofisticate.

În cartea 9 Fericiri 2.0 am făcut o analiză a gândirii filosofice de-a lungul secolelor și le-am examinat prin prisma psihologiei pozitive aplicate. Astfel, am reușit să extrag un model destul de convingător, zic eu, pentru optimizarea condiției umane în ce privește fericirea.

Fericirea-obstacol

9 Fericiri 2.0 nu se vrea a fi un tratat științific care să dovedească faptul că fericirea poate fi o stare permanentă. M-am documentat destul cu privire la arta și știința fericirii, expunând în părți egale și elemente ce țin de empirism, dar și rigoarea științifică. Astfel am scos la iveală numeroasele concepții greșite pe care le au oamenii despre fericire; trucurile pe care mintea le folosește și modul în care limitele imaginației stau în calea regăsirii tale.

Realitatea este că ai în tine capaciatatea de a permanentiza fericirea, dar refuzi să o folosești, lăsându-te condus de convingeri limitative. Această capacitate se dezvoltă prin educație, recunoștință, entuziasm, încredere, creativitate și disciplină.

Fericirea – artă

Psihologia pozitivă aplicată poate fi o sursă sigură de iluminare, dar este pe termen scurt. Iar această ramură se dezvoltă de aproximativ 70 de ani. Până acum 70 de ani oamenii nu aveau acces la fericire? Ba da. Există o tradiție spirituală care investighează adâncimile condiției umane, de mii de ani. Spiritualitatea creștină are aproape toate răspunsurile, chiar dacă nu sunt promovate. Fericirea nu este o temă nouă, iar demonstrațiile științifice făcute în domeniul neuroștiințelor confirmă ceea ce Biblia a spus acum mii de ani.

Arta de a permanentiza fericirea, este fundamentul cărții 9 Fericiri 2.0. Poate fiun ghid puternic pentru cei care doresc să se mențină fericiți, oferind și o perspectivă spirituală a acestei teme. Recunoștința, manifestată prin compasiune, solidaritate, empatie și generozitate, este unul dintre cei mai puternici catalizatori ai fericirii. Trăim într-o lume în care peisajul cultural actual al turbulențelor morale, politice și de mediu este omniprezent în toate aspectele vieții. Iar influența acestui peisaj  este cu atât mai acută, cu cât dorința de a-ți descoperi abilitățile necesare pentru a găsi pacea interioară, este mai mare.  9 Fericiri 2.0 poate surprinde printr-o simplitate elocventă: fericirea, ca orice artă, necesită studiu atent și practică disciplinată.

Fericirea – pur și simplu

9 Fericiri 2.0 este un ghid pentru dezvoltarea de îndemânarii de a permanentiza fericirea.  Acest ghid oferă principiile care stau la baza succesului și vieții împlinite a peste 100 de oameni care au influențat în mod constructiv omenirea. Alături de principiile spiritualității practice, dar și cele care provin din neuroștiințe, 9 Fericiri 2.0 îți oferă soluțiile cele mai convingătoare ale psihologiei cognitive occidentale. Cartea are o structură spirituală, însă, în ciuda acestui fapt, ea oferă o viziune inteligenta și revigorantă pentru a reuși o fuziune între viața cotindiană și cea spirituală; oferă o cale autentică a împlinirii psihoemoționale.

 

Fericirea – proiect de viață

În toamna lui 2013 am găsit răspunsul la anumite întrebări care mă măcinau. Având una dintre acele inevitabile epifanii despre natura trecătoare a vieții și importanța savurării momentului. Astfel am decis să transform această experiență într-un experiment: Jurnalul celor 9 Fericiri, carte publicată în martie 2014. 9 Fericiri 2.0 este ediția actualizată a acestei cărți. Timp de 26 de ani am testat arsenalul amplu de teorii cu privire la ceea ce ne face fericiti; de la filozofiile antice, până la cele mai recente studii științifice. Cartea pornește de la ideea că menținerea fericirii este rostul primoridal al fiecărei ființe umane, iar menirea fiecăruia este legată de răspândorea acestei stări de echilibru.  Tot ce este în jurul nostru contribuie la menținerea fericirii: o iluminare, divertismentul, momentele penibile și succesele surprinzătoare etc. Toate acestea,  împreună, țes rețeaua înțelegerii de sine, care stimulează fericirea.

9 Fericiri 2.0 este un ghid pragmatic ce are în vedere dezvoltarea personală și maturizarea spirituală.

 

Fericirea autentică

Psihologia pozitivă aplicată nu se concentrează asupra problemelor care transformă viața noastră într-o mizerie, ci asupra soluțiilor. La fel face și spiritualitatea creștină practică. 9 Fericiri 2.0 unește principiile acestor 2 ramuri ale cunoașterii și oferă modalități coerente de a amplifica bunăstarea. Cartea oferă un set de instrumente pentru valorificarea punctelor forte principale și pentru a face interacțiunile de zi cu zi mai satisfacatoare.

9 Fericiri 2.0 te ajută să înțelegi emoțiile pozitive, să-ți construiești puterea și virtutea, și să-ți ofere o linie de ghidaj pentru a construi o viață mai bună.

 

Fericirea – darul imperfecțiunii

Sunt un om obișnuit. Prefectibil. Imperfect, ca tine și ca toți ceilalți oameni.  Sunt un soi cercetător-povestitor, iar cercetarea mea, în cei 26 de ani, a fost vulnerabilitatea, rușinea și empatia. Atât din perspectiva psiho-socială, cât și din perspectivă spiritală. Astfel, am ajuns la o nouă înțelegere a acestei dimensiuni complicate, numită autenticitate umană: Cine  crezi că ești? 9 Fericiri 2.0 oferă perspectivă asupra sănătății emoționale și a echilibrului psihologic, înrădăcinate în valoarile spirituale, dar și în cercetări riguroase din domeniul neuroștiințelor.  Această perspectivă este livrată într-un mod profund uman, comun.

Fericirea se bazează pe conexiuni: cu tine, cu Dumnezeu, cu ceilalți. Pentru ca aceste conexiuni să se întâmple, este necesar să fii vizibil, în mod autentic. Nimeni nu este perfect, iar atunci când oamenii se zbat să arate cât mai bine – cel puțin pe Facebook – apare o lipsă de autenticitate. 9 Fericiri 2.0  analizează una dintre cele mai profunde fundamente ale fericirii: nevoia de apartenență. Te aduce la un nivel de autenticitate și înțelegere, care se schimbă fundamental modul în care te raportezi la tine însuți, la semenii tăi și la Dumnezeu.

Pentru informații suplimentare, îmi poți scrie la adresa happy@mirceaivanof.ro sau mă poți găsi pe Facebook apăsând butonul de mai jos:

 

Liber pentru o zi

Unul dintre cele 7 Principii Universale este Principiul Liberului Arbitru. Ai libertatea a alege ce convingeri să adopți, ce fel să gândești, ce emoții să exprimi și cum/când să acționezi. Conform spiritualității creștine, Dumnezeu îți oferă, în fiecare dimineață, libertatea. Toate greșelile făcute pe parcursul zilei de ieri, ți le iartă și-ți dă șansa să o iei de la zero, astăzi. Astfel, poți spune că, în fiecare dimineață El te eliberează de toxinele păcatului, ca să poți începe ziua liber, pur, fericit. Atunci când accepți această eliberare, în mod conștient, ai posibilitatea să trăiești demn, în calitate de cetățean al Universului, de Copil al lui Dumnezeu:

La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El şi nimic din ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a biruit-o… Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om venind în lume. El era în lume şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la aiSăi, şi ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă Copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. Sf Evanghelie după Ioan I: 1-5, 9-12

Pentru a trăi o viață fericită, într-o dezvoltare continuă; pentru ca maturizarea ta spirituală să fie o realitate concretă în viața de zi cu zi, ai nevoie de puterea lui Dumnezeu. Altfel, viața ta va fi controlată, și astăzi, de impulsurile tale firești. Care sunt, prin excelență, deconstructive.

Acesta este, în ansamblu, obiectivul principal al maturizării spirituale: comuniunea cu Dumnezeu, în primele ore ale dimineții, pentru a ieși biruitor din toate provocările cotidiene.

Libertate pentru o zi

  • Ce vrea să te învețe Dumnezeu astăzi?
  • Cum îți afectează prioritățile realitatea faptului că astăzi ești liber (mântuit)?
  • De unde vine principiul că poți fi mântuit, pentru o zi?

Astea sunt întrebările la care aș vrea să răspund în acest articol. Îmi doresc ca răspunsurile să fie baza unui Nou Început în viața ta.

Nicolae Steihardt spunea că Dumnezeu este un Dumnezeu al orânduielii și, în acest context, El dorește ca viața ta să înceapă ordonat. El vrea să intervină la începutul fiecărei zile pentru a pune ordine în viața ta. Ține cont de următoarele aspecte:

  • Dumnezeu are o viziune de  ansamblu asupra realității, tu nu o ai.
  • El te-a proiectat și te-a creat, deci știe anumite secrete despre tine, pe care tu nu le știi: îți cunoaște punctele forte, pe care vrea să ți le dezvolte, dar îți cunoaște și punctele slabe pe care vrea să ți le pozitiveze   
  • Dumnezeu te vrea fericit.

Hai să studiem împreună motivele pentru care este necesar să începi fiecare dimineață, comunicând cu El

 

1. Este dorința Lui cea mai arzătoare ca tu să fii liber

Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Sf Evanghelie după Matei VI:33 Fie că vrei sau nu să accepți, ai nevoie de Dumnezeu ca de aer. Altfel, maturizarea ta spirituală nu ar fi posibilă. Atunci când te trezești dimineața, care este cea mai maare dorință a ființei tale? Atunci când prima dorință nu are legătură cu Dumnezeu, nu te aștepta ca acea ză să fie așa cum ți-ai dori. 

Astfel, primul gând pe care îl ai atunci când te trezești să fie gândul recunoștinței la adresa Aceluia care a creat totul, care are puterea de a-ți face viața frumoasă, atunci când Îl lași. Ce ai de pierdut?

De ce este necesar ca Dumnezeu să ocupe primul loc în gândurile tale? Pentru că tu ești, continuu, într-un conflict cu tine. Oricât de mult te-ai minți, nu te poți armoniza total, nu te poți echilibra. Doar Dumnezeu poate pătrunde acolo unde se nasc vibrațiile. Iar atunci când mintea ta este bombardată cu gânduri, cu emoții, cu sunete venite de la radio sau tv sau din mediul încojurător, deja gata, te-ai pierdut. De aceea ai nevoie de El pentru a te echilibra, pentru a nu te mai minți. Ai nevoie de prezența lui Dumnezeu în adâncimile ființei tale pentru că de acolo ies izvoarele vieții. Zilnic.

2. Dumnezeu are un program zilnic pentru ca tu să fii liber

Maturizarea spirituală, dezvoltarea personală, fericirea, toate acestea nu sunt niște obiective, ci sunt niște trasee existențiale. Însă tu nu știi nimic despre principiile care stau la baza lor, chiar dacă te amăgești că știi. Crede-mă, nu știi! De aceea, este necesar să-ți planifici aceste trasee zilnice împreună cu Dumnezeu.

Ce înseamnă această planificare? Sunt definiții date planificării, o voi lua în considerare pe cea care se potrivește acestui context. Planificarea înseamnă a spune sau a scrie, în prealabil, ceea ce dorești să faci într-o perioadă de timp determinată. 

Atunci când colaborezi cu Dumnezeu pentru a transforma maturitatea ta spirituală într-o realitate vei descoperi planul Său zilnic pentru tine în ce privește dezvoltarea ta personală. În funcție de deschiderea ta, El îți oferă oportunități, îți aduce în cale oameni, te inspiră. Astfel în fiecare dimineață vei realiza că ești mai bun, mai performant, mai echilibrat decât omul care ai fost ieri.

Fă un exercițiu.

Când te trezești dimineața, întreabă-L pe Dumnezeu: Doamne, care este programul Tău pentru ziua mea de astăzi? Biblia îți poate da un răspuns. Sau dacă îți este dificil să studiezi Biblia, caută un devoțional care să te inspire. În paginile Bibliei este descris modul în care Dumnezeu acționează, dar și modul în care omul acționează. Astfel, citind unul sau mai multe versete, poți fi inspirat întreaga zi. Astfel, ziua ta poate fi binecuvântată.

Ce ai de făcut pentru a afla planul zilnic al lui Dumnezeu pentru tine?! Atunci când te trezești, înainte de a face orice altceva, ia-ți Biblia și citește câteva rânduri. Fără nici o idee preconcepută și în totală încredere în tine și în Dumnezeu. Cere-I Duhului Sfânt să te inspire ca să poți înțelege mesajul pe care Biblia vrea să ți-l transmită. Astfel vei înțelege care este planul lui Dumnezeu pentru tine.

Obiectivul planului lui Dumnezeu este acela de a neutraliza convingerile tale limitative. Dar mai ales cu privire la puterea și disponibilitatea lui Dumnezeu în ceea ce te privește. Vrei să fii partener cu Dumnezeu, începând ziua cu El sau vrei să fii sclavul convingerilor tale limitative. 

Lipsa unei relații autentice cu Dumnezeu îți afectează discernământul în toate aspectele vieții. Mai ales în ce privește maturizarea spirituală.

 

3. A fi liber înseamnă a te înnoi zilnic. Lăutric.

 

Biblia este foarte clară: mântuirea este pentru o zi. Într-o clipă poți scăpa de povara păcatului și de toxinele lui. Un om matur spiritual are în minte faptul că mântuirea este zilnică și este necesită o disciplină și un antrenament spiritual zilnic.

De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinăuntru se înnoieşte din zi în zi. – II Epistolă a Sf Ap Pavel către Corinteni IV:16 

 

4. A fi liber înseamnă a te bucura de viață și de iubire. Libertatea precede fericirea.

 

Colaborarea cu Dumnezeu influențează viața și longevitatea. Așa devii liber … iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El, căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale… Cartea Deuteronomului XXX:20 Colaborarea cu Dumnezeu, zi de zi, îți va permite să te maturizezi spiritual, într-un mod autentic. Și să fii liber. Astfel, aduci în viața ta puterea Sa care te face mai mult decât învingător, în toate situațiile.  Colaborarea cu Dumnezeu te ține unit cu Universul și astfel primești o influență transformatoare direct de la Creator.

 

Încearcă să notezi planul pe care Dumnezeu îl are cu tine, zilnic. Poți nota ce așteaptă Dumnezeu de la tine, poți nota numele persoanelor care le-ai dori fericite și poți consemna mesajul lui Dumnezeu pentru tine. Astăzi. Vei avea posibilitatea să faci zilnic asta și vei înțelege cât de important este să simți și să scrii programul ce-l are Dumnezeu pentru tine, în fiecare zori de zi.

Maturizarea Spirituală este un subiect sensibil. Ca și fericirea, de altfel. Poate de aceea sunt și interconectate. Legătura dintre fericire și maturizarea spirituală am dezvoltat-o într-o carte. Mai multe despre acea carte găsești apăsând butonul de mai jos:

De ce am ales să fiu fericit?

De-a lungul anilor am avut foarte multe job-uri. Mi-a plăcut să explorez, să mă descopăr, de aceea nu m-am raportat la carieră ca la ceva care să-mi aducă bani, ci mai degrabă ca la ceva care să fie o extensie a ființei mele. La 37 de ani am găsit domeniul în care să mă pot dezvolta pe toate planurile – fizic, mental, emoțional, social și spiritual: dezvoltarea personală. Mai precis, psihologie pozitivă aplicată, spiritualitate practică, coaching, NLP și leadership. Astfel, am reușit să creez un produs care concentrează toată experiența mea din ultimii 26 de ani: 9 Fericiri 2.0

Am găsit în acest domeniu, al dezvoltării personale, rostul, menirea și cariera. Am o satisfacție enormă atunci când oamenii vin la mine pentru a găsi soluții la diversele lor probleme. Iar ceea ce-și doresc ei, cu adevărat, este o viață fericită, echilibrată, chiar dacă, inițial, problemele lor par a  fi altele. De aceea mi-am dedicat întreaga energie studiului fericirii.

Fericirea este un subiect extrem de delicat. Deși, absolut toți oamenii își doresc fericirea, foarte puțini știu a o defini corect. Cea mai mare greșeală este aceea că se raportează la fericire doar prin intermediul percepțiilor și definesc fericirea ca fiind o stare euforică, de extaz. În realitate, fericirea înseamnă echilibru, înseamnă un trai pașnic cu multă bucurie dedicare, generând satisfacție și constructivism. Atât pe plan personal, cât și pe plan relațional, profesional și spiritual.

De ce ai avea nevoie de o carte care să te ajute în permanetizarea fericirii?

Reciclezi? Separi deșeurile? Știi care este diferența dintre un tomberon galben și unul verde? E adevărat, în România nu funcționează treaba asta cu ecologia, majoritatea românilor au conștiință ecologică exact ca acum 500 de ani. Însă în Occident lucrurile stau altfel. De ce? Pentru că acum 20 de ani s-a făcut o campanie masivă pentru a conștientiza oamenii cu privire la pericolul deșeurilor. Astfel s-a creat o conștiință ecologică, iar oamenii și-au schimbat atitudinea cu privire la deșeuri, la ecologie și la reciclare. Totul a început într-o zi,  iar impactul acelei campanii a făcut ca sute de milioane de  oameni să se gândească la Pământ și să-și schimbe atitudinea cu privire la ecologie.

Pentru mine, scrierea cărții 9 Fericiri 2.0 servește unui scop asemănător. Însă, nu sunt singur în acest demers. Pe 20 Martie se sărbătorește Ziua Internațională a Fericirii, ceea ce înseamnă că foarte mulți oameni sunt preocupați de fericirea semenilor lor. Iar eu, prin cărțile și activitățile mele doresc să conștientizez oamenii cu privire la potențialul fantastic existent în ei. Acest potențial este compostul în care este sădită sămânța fericirii, iar educația, recunoștința, încrederea, demnitatea, acțiunea, disciplina și entuziasmul sunt catalizatorii care transformă această sămânță într-un pom roditor. Totul începe cu un gest mic. Un gest care poate declanșa dezvoltarea fericirii în ființa ta și răspândirea ei în jurul tău. Asemenea unui parfum. Eu am făcut acest mic pas, scriind o carte: 9 Fericiri 2.0.

România

În cele mai recente clasamente, cu privire la nivelul de fericire, Danemarca este prima clasată în topul fericirii. România se situează abia pe poziţia 71, sub state precum Rusia, Belarus, Libia şi Arabia Saudită. Mai mult, vecinii de peste Prut se află pe locul 55. Topul celor mai fericite state este completat de Elveţia, Islanda, Finlanda, Canada, Olanda, Noua Zeelandă, Australia şi Suedia. Anul trecut, Danemarca se afla abia pe locul trei, sub ţări precum Elveţia şi Islanda. În schimb, topul celor mai nefericite state este format din Madagascar, Tanzania, Liberia, Ruanda, Benin, Afganistan, Togo, Siria şi Burundi. Statele Unite se plasează pe locul 12, Marea Britanie pe 23, Franţa pe 32, iar Italia stă cu fericirea abia pe poziţia 50.

Acest raport îmi transmite un mesaj puternic legat de România, care, deși are un potențial fantastic, nivelul fericirii nu este crescut. Atunci când oamenii urmăresc unilateral obiective individuale, precum cariera sau îmbogățirea, în schimbul neglijării obiectivelor sociale şi spirituale, rezultatele sunt extrem de dăunătoare. Mulți români au reușit să se îmbogățească, ceea ce a dus la majorarea considerabilă a inegalităţii, a excluziunii sociale şi la deteriorarea mediului înconjurător. Cu toate acestea, potrivit datelor din piață, românii cheltuiesc anual mai mult de 10 milioane de euro pe cărți de auto-îmbunătățire, seminarii, workshop-uri și cursuri în speranța că vor găsi modalități de a se simți fericiți. În mod curios, 10 milioane de euro este, de asemenea, suma pe care românii o cheltuiesc anual pe medicamente anti-depresive. Poate că este o abordare simplistă. Poate că nu.

Ceea ce foarte clar este faptul că românii caută fericirea. Iar această căutare nu este nouă. Fericirea este una dintre cele mai vechi preocupări ale umanității. Filosofii au meditat la sensul ei. Gânditorii au pus sub semnul întrebării capacitatea ei de a ajuta, iar diverșii guru au umplut piața cu miile de căi care duc spre  fericire.

Studiul Fericirii

În ultimele decenii s-a dezvoltat un domeniu care se ocupă cercetarea științifică a fericirii, numit psihologia pozitivă aplicată. Studiile au demonstrat faptul că fericirea nu este doar realizabilă, este chiar o alegere. Mai mult decât atât, spre deosebire de bani sau faimă, fericirea crește atunci când este împărtășită. Iar prin scrierea acestei cărți – 9 Fericiri 2.0 – nu fac altceva decât să împărtășesc principiile care stau la baza permanentizării fericirii. Cu cât întâlnesc mai multe persoane fericite, cu atât vibrațiile pozitive cresc în ființa mea.

Dar, ce este fericirea? Potrivit lui Dr. Martin Seligman, fost președinte al Asociației Americane de Psihologie și unul din pionierii mișcării psihologiei pozitive, fericirea este ceva subiectiv. Percepțiile asupra ei variază de la o persoană la alta și pote fi modelate de convingeri religioase, familiale și chiar culturale. Însă menținerea ei are nevoie de o educație specifică și de activarea catalizatorilor ei. Conform psihologiei pozitive aplicate, fericirea este suma tuturor emoțiilor pozitive, trăite.

Cinci ingrediente-cheie  sunt universale în ce privește menținerea fericirii:

1. Gândurile și emoțiile pozitive – alege să abordezi realitatea dintr-o perspectivă constructivă; 9 Fericiri 2.0 este o carte care abordează realitatea din perspectiva psihologiei pozitive aplicate și a spiritualității creștine practice.

2. Angajamentul – implicarea în autoeducație, explorarea de idei noi; ideile promovate în cartea 9 Fericiri 2.0 nu sunt noi, însă ele sunt actualizate și adaptate la mentalitatea contemporană; astfel sunt mult mai ușor de asimilat și de pus în practică.

3. Relațiile pozitive – încojoară-te de oameni care să te inspire și care să-ți mențină tonusul ridicat; cartea 9 Fericiri 2.0 oferă o perspectivă constructivă și pozitivă asupra ființei umane, astfel încât te poți transforma într-o persoană care emană vibrații pozitive, atrăgând persoane cu același tip de vibrație.

4. Înțelegere – găsirea a ceva care vorbește ființei tale, care rezonează cu tine; ediția anterioară – Jurnalul celor 9 Fericiri – a cărții 9 Fericiri 2.0, a fost o carte care s-a bucurat de un real succes, tocmai datorită acestui fapt; experiențele și ideile expuse în cartea au rezonat cu cititorii ei, transformându-i în persoane pozitive și constructive. 9 Fericiri 2.0 este o ediție înbunătățită: mai multe experiențe, idei mult mai clare, mai multe pagini.

5. Autorealizarea – deschiderea către noi oportunități; 9 Fericiri 2.0 este o carte care îți oferă noi perspective asupra ta, asupra lui Dumnezeu și asupra semenilor. Astfel poți descoperi acele oportunități ce nu erau vizibile până în momentul citirii cărții. Jurnalul celor 9 Fericiri/ 9 Fericiri 2.0

Cercetările au arătat că oamenii fericiți, experimentează aceste rezultate:

Câștigă venituri mai mari
Ating obiective mai înalte
Experimentează mai puțin stres
Rămân calmi în situații de mare presiune
Sunt mai energici
Se recuperează mai repede din boală
Trăiesc mai mult

A alege să fii fericit este cât se poate de benefic, este cea mai inteligentă alegere pe care o poți face: fericirea și-a dovedit avantajele pentru sănătate și calitatea vieții. Emoțiile pozitive au efecte constructive asupra sănătății tale, asupra longevității, asupra relațiilor personale și creativității. Iar asta se știe de cca 3000 de ani.

În România, dezvoltarea personală a intrat pe filieră corporatistă. Majoritatea consumatorilor de dezvoltare personală au adoptat această filosofie cu privire la fericire: Muncă ⇒ Succes ⇒ Fericire și, din păcate, această filosofie este departe de a fi una constructivă. Cercetările dovedesc că ordinea este exact invers. Neuroștiințele au dovedit că omul este capabil pentru performanță atunci când este fericit, demonstrând că fericirea este precursorul succesului.

Astfel, știind că oamenii fericiți tind să aibe mai mult succes, trăiesc mai mult, au legături mai bune cu familia și prietenii, cum poți deveni  fericit?

Sau, atunci când ești fericit, cum o poți menține?

9 Fericiri 2.0 este o carte menită să ajute, să te inspire, pentru ca tu, la rândul tău, să te motivezi în  a împărtăși fericirea în jurul tău.

9 Fericiri 2.0 îți oferă câteva moduri prin care poți menține fericirea în viața ta și prin manifestarea recunoștinței poți răspândi fericire în jurul tău.

În societatea de astăzi, a fi fericit este un act de curaj. Din experiență pot spune că fericirea mea este un afront pentru mulți. Am ajuns la vorba lui Constantin Noica: ”Oamenii îți iartă crime, dar nu iartă atunci când ești fericit.”  Fericirea contestă status quo-ul cu privire la majoritatea  ideilor ce le au oamenii despre sine, despre Dumnezeu și despre existență. Un singur gest conștient de fericire poate deveni asemenea unui bulgăre de zăpadă și lumea din jurul tău se transformă într-un loc mai fericit. Experiențele legate de cartea Jurnalul celor 9 Fericiri au demonstrat asta.

Vreau ca românii să îmbrățișeze fericirea ca pe o filosofie de viață.

Sunt un consumator de dezvoltare personală. De 26 de ani. La 37 de ani am conștientizat nevoia mea de dezvoltare și de ieșire din zona de comoditate. Am descoperit rolul fericirii în propria mea viață și, din lucrul cu sute de români, pot să afirm că fericirea este o alegere. Și, ca orice alegere, necesită dedicare acerbă, energie și practică.

9 Fericiri 2.0 nu este un proiect căzut din neant. El are în spate experiențe de lucru cu oameni și pentru oameni. Are în spate colaborări cu profesioniști, oameni cu expertiză în domeniul dezvoltării personale. Are în spate studiul a sute de cărți de specialitate: psihologie, filosofie, sociologie și teologie. Are în spate 26 de ani de experiențe pe propria persoană. Această carte este însoțită de cursuri, seminarii, conferințe, emisiuni tv, workshop-uri; toate având ca și obiectiv conștientizarea oamenilor cu privire la fericirea personală și educarea lor cu privire la permantizarea fericirii.

Dacă vrei să știi mai multe despre cartea 9 Fericiri 2.0

Maturizarea Spirituală

 

Pentru a ajunge la maturizarea spirituală este necesară învățarea unor lecții. Aceste lecții sunt în strânsă legătură cu disciplinarea ta. Pe toate planurile. Scopul acestor lecții este acela de a  descoperi imperativele folosite de Dumnezeu pentru a te conștientiza de nevoia ta de maturizare spirituală şi de a învăța cum să acționezi în confomitate cu aceasta.

Zona de comoditate (de confort) nu este un loc, ci o stare. O stare care se opune fățiș dezvoltării personale și maturizării spirituale. Comoditatea este, prin excelență, non-acțiune, pe când maturizarea spirituală înseamnă acțiune, în primul rând. Pentru a depăși barierele pe care comoditatea le pune în fața dezvoltării și maturizării tale este necesară lupta: lupta împotriva acelei părți din tine care te retrogradează, lupta împotriva câinelui negru care sălășluiește în tine. Este o luptă a încrederii. Pentru a fi biruitor în această luptă, nu-i îndeajuns doar să conștientizezi nevoia ta de dezvoltare sau să-ţi cunoşti duşmanul. Ai nevoie și de un antrenament, să fii implicat în mod activ, conștient şi să contezi pe ajutorul lui Dumnezeu. Adică să acționezi pe baza încrederii în abilitățile tale, dar și în dorința lui Dumnezeu ca tu să fii fericit.

Pentru a te putea ridica la înălţimea acestor aşteptări, să rămâi statornic şi să ieși victorios din încercările tale, este necesar să te cunoști, dar să-L cunoști și pe Dumnezeu. Există persoane și situații care te pot inspira, însă motivația îți aparține. Vei fi motivat doar atunci când te vei cunoaște pe tine, atunci când îți vei descoperi rostul și menirea. De aceea, colaborarea cu Dumnezeu este esențială. De-a lungul acetui proces decoperi următoarele:

1. Ajungi la maturizarea spirituală, investind încredere în tine și în Dumnezeu

Este necesar să descoperi relaţia pe care o ai cu cei tine, starea în care te găsești, precum şi motivaţia ce te determină să să ieși din comoditate. Această descoperire este primul pas pentru a atinge starea de maturitatea spirituală, prin creşterea încrederii în tine și în Dumnezeu.

Doar după ce ai experimentat impactul generat de acțiunile încrederii (credinței), poți identifica ce înseamnă să ai încredere în tine ți în Dumnezeu. Astfel poți descoperi și pericolele generate de lipsa încrederii. Încrederea în Dumnezeu este personală, are valoare infinită, se poate dezvolta continuu și conduce la maturitate spirituală.

2.Ajungi la maturizarea spirituală comunicând cu Dumnezeu

Pentru a ajunge la starea de maturitate spirituală, este esențial să comunici cu Acela care a creat Universul și care te-a creat și pe tine. Acest mod de comunicare se numește rugăciune. Acestă rugăciune înseamnă: să comunici cu Dumnezeu, potrivit cu voia Sa, călăuzit de Duhul Său.

3. Ajungi la maturizarea spirituală perseverând în recunoștință

Recunoștința este unul dintre cei mai puternici catalizatori ai unei vieți echilibrate. Conexiunea cu Dumnezeu îți permite să fii perseverent în recunoștință. Aceasta însemnă să te armonizezi cu voința lui Dumnezeu, să întărești comuniunea cu El  şi cu semenii.

4. Ajungi la maturizarea spirituală când ești determinat

La maturitate spirituală ajungi prin determinarea de te dezvolta continuu, de lupta împotriva  comodității şi având în atenţie Principiile care stau la baza Armoniei Universale. Astfel, lasă la o parte elementele neconstructive din trecut și privește cu încredere spre viitorul minunat pe care Dumnezeu ți-l promite.


 

 

Liberul arbitru sau Determinism?

Continuare de la Creierul lui Einstein

Sentința

Un condamnat stătea în fața judecătorului care tocmai i-a dat 10 ani de închisoare. Când a fost întrebat dacă mai are ceva de spus, condamnatul a zis:

– Da, am.

– Bine, i-a răspuns magistratul, spune!

– Domnule judecător, cum puteți, cu conștiința împăcată să mă trimiteți la închisoare? Nu este drept!

– Nu este?

– Nu!

– Bine, explică-mi!

– Nu este drept, pentru că, din momentul în care m-am născut, genele mele, familia mea, educația mea, mediul în care am trăit și prietenii… toate acestea m-au predestinat unei vieți de infractor, fără ca eu să am posibilitatea de a alege. Este imposibil ca eu să fi devenit altceva decât sunt. Sunt la fel de responsabil pentru acțiunile mele, la fel ca apa pentru direcția în care curge. Nu am avut nici o altă opțiune pentru toate nelegiuirile pe care le-am făcut.

Judecătorul a rămas pe gânduri, în tăcere. După câteva clipe, s-a aplecat și, vorbindu-i direct în față, i-a zis:

– Ei bine, fiule, îți voi spune cum anume pot eu să te condamn la 10 ani de închisoare. Din momentul în care m-am născut, genele, familia, educația, modul în care am trăit…toate care s-au petrcut până acum în viața mea, m-au forțat, fără ca eu să am posibilitatea de a alege, să te condamn la acești 10 ani de închisoare.

Judecătorul a lovit cu ciocănelul și un polițist a luat condamnatul. 

Ce ești tu? Cine ești tu?

Asemenea judecătorului și condamnatului, ești tu oare prizonierul forțelor fizicii, astfel încât, nimic din ceea ce faci nu este o alegere liberă, ci rezultatul inevitabil a ceea ce s-a petrecut înainte? Cu toate că percepția ta este complet diferită de a altcuiva, este posibil ca alegerile tale libere să fie la fel de predeterminate ca și ADN-ul tău?

Tot ceea ce se întâmplă, de la cele mai mari lucruri, la cele mai mici, se întâmplă în mod necesar – Arthur Schopenhauer.

Știu, îți este greu să gândești altfel dacă privești totul doar din perspectiva materialistă asupra lumii. Pe de altă parte, ideea că existența ta nu este nimic altceva decât mișcarea aleatorie a unor atomi neraționali, este la fel de neverosimilă ca și aceea că iubirea este doar produsul unor secreții hormonale, atunci originea ta are nevoie să se regăsească în ceva mai măreț decât legile fizicii. Iar viața ta are nevoie să fie mai mult decât mișcare și materie.

Este necesară existența unei puteri mai mari decât legile mecanice și fizice care guvernează Universul, ceva care a creat nu doar aceste legi, ci și libertatea, creativitatea și capacitatea ta de a iubi – aspecte ale existenței care nu par să fie definite de legile naturii.

Ești o ființă dotată cu liberul-arbitru sau ești o ființă programată?

Când mă gândesc la o forță creatoare care să dea naștere acestui Univers și acestei minunății care este ființa umană. nu mă pot gândi decât la o Intelgență Superioară, cu conștiență de Sine. Afirmația – Dumnezeu a făcut pe om după Chipul și Asemănarea Lui – ar putea însemna că lucruri precum libertatea umană, creativitatea și  dragostea sunt manifesteri ale lui Dumnezeu. Deci dacă nu există Dumnezeu care să creeze o lume în care liberul-arbitru este o realitate, o lume în care libertatea funcționează dincolo de nivelul pur fizic, atunci nu te poți considera decât un robot organic dotat cu neuroni, în locul cipurilor de silicon. Care să fie varianta adevărată?

Răspunsul este important pentru că pe baza lui poți afla sensul și scopul propriei tale existențe, dacă există vreunul. La urma-urmei, este dificil – ca să nu zic imposibil – să descoperi un sens și un scop în condițiile în care nu ai fi nimic mai mult decât mișcare și materie, ființă fără control asupra gândurilor, emoțiilor, alegerilor și acțiunilor tale. Ar fi și deprimant pentru că ai realiza că nu ești decât un cumul de procese fizice și chimice și nu ai altă variantă decât să-ți imaginezi că ești liber, când, de fapt nu ești.

Pe de altă parte, dacă ai fi o ființă creată de o forță conștientă, care te-a făcut liber și ți-a dat capacitatea de a face alegeri singur, atunci viața ta capătă o nouă dimensiune. O dimensiune cu mult dincolo de simplele forțe fizice care nu pot hotărî nimic în dreptul lor, la fel cum nici acest articol nu alege cuvintele care vor fi scrise în el.

Care este varianta adevărată? Suntem niște mașinării sau suntem ființe libere, create după chipul unui Dumnezeu iubitor? Această întrebare un alt fel de a întreba cine ești, ce ești și ce semnifică viața ta.  Articolul pe care îl citești acum, dar și cele ce vor urma, înceracă să abordeze aceste întrebări, bazându-se pe logică, pe rațiuni, dar și pe încredere, pentru a oferi o serie de răspunsuri.

Și vestea bună este că ai nevoie de creierul lui Einstein pentru a înțelege aceste răspunsuri.

Creierul lui Einstein

Foarte mulți oameni au râvnit orice a aparținut vreodată lui Albert Einstein (un citat, un interviu, o semnătură, orice), iar această obsesie nu s-a stins nici măcar atunci când el a trecut în neființă.  Atât de puternică a fost mania, încât, între moartea și înmormântarea lui, creierul i-a fost prelevat. Creierul care timp de aproape 50 de ani a dominat fizica mondială, a dispărut asemenea unei particule subatomice de care Einstein a fost fascinat atâta timp.

În 1955, după ce i se făcuse autopsia lui Einstein – care a murit de anevrism aortic – medicul curant, i-a deschis cutia craniană, i-a luat creierul, sub pretextul de cercetări medicale, însă nu l-a mai înapoiat niciodată. Se spune că oftalmologul lui Einstein, i-ar fi luat ochii, pe care îi scotea și-i arăta, la diferite petreceri.

Medicul curant, dr Thomas Harvey, a păstrat creierul acasă, iar atunci când a plecat din orașul unde lucra, l-a luat cu el. Anii au trecat. Nu s-au publicat studii, nu s-au făcut descoperiri. Nu s-a luat nici o măsură legală împotriva lui Harvey, deoarece nu exista un precedent de recuperare a unui creier în asemenea situații. Apoi medicul a dispărut din atenția publicului.

După 40 de ani de când se afla în posesia creierului – timp în care nu a făcut mai nimic, ci doar a împrțit câteva bucățele din el câtorva privilegiați – dr Harvey, a cărui carieră s-a sfârșit după ce publicul a aflat de fapta sa – a fi jefuitor de cadavre nu prea dă bine la CV – a luat o hotărâre. Fiind apăsat de un simțământ de vinovăție, a hotărât să înapoieze creierul familiei, adică unei nepoate a lui Einstein care locuia la 5000 de km de locul unde se afla el.

Un jurnalist, Michael Paterniti, s-a hotărât să-l ducă cu mașina, străbătând SUA, de pe coasta de este până pe coasta de vest, având ân portbagaj, într-un recipient de sticlă, creierul lui Einstein îmbibat în formaldehidă.  Jurnalistul a scris ulterior o carte – Driving Mr. Albert – în care povestește una din cele mai neobișnuite călătorii din istoria SUA: un bătrân medic cu conștiința încărcată, un jurnalist și, desigur, creierul lui Albert Einstein plescăind în portbagaj cale de cca 5000 de km, ceea ce a stârnit agitație pe tot parcursul drumului.

Scena cea mai interesantă este atunci când cei doi au întâlnit-o pe nepoata lui Einstein, Evelyn. Deși știa că aveau să vină cu creierul faimosului ei bunic, nu era prea sigură ce anume să facă cu el. Iată ce povestește Michael Paterniti:

Ridic capacul, înlătur o fâșie de cârpă umedă, iar apoi o duzină de bucățele de creier de mărimea unei mingi de golf, părți din cortexul cerebral și lobul frontal. Mirosul de formaldehidă ne izbește în moalele capului. Bucățile trandafirii, de culoarea ficatului, înconjurate de ceară aurie, sunt împachetate în celofan. Scot câteva din recipientul de plastic și i le înmânez Evelynei. Sunt moi, umede și au aproximativ greutatea unor pietricele de plajă. Evelyn care ți-l amintea foarte bine pe bunicul ei, a ridicat privirea spre mine și a întrebat:

  • Deci pentru asta s-a făcut atâta agitație?

Peste o clipă, mângâind o altă bucățică, remarca:

  • Din asta s-ar putea face un colier frumos.

Apoi calm și încet a pus fragmentele înapoi în recipientul de sticlă și a închis capacul peste creierul lui Einstein.

 

DESPRE ESENȚA LUCRURILOR

Făcând abstracție de bizareria povestirii de mai sus, gândește-te că ei țineau în mâini, la propriu creierul care a dat un nou curs fizicii. În interiorul acelor bucățele de creier de mărimea unei mingi de golf s-au pus bazele fizicii nucleare. De undeva din acele bucăți trandafirii de culoarea ficatului a izvorât formula E=mc2, concept care a schimbat lumea.

Creierul care a răsturnat din temelii aproape 300 de ani de fizică newtoniană.

Acest creier a făcut să apară din nimic teoria  generală a relativității, teorie care au demonstrat că timpul și spațiul nu sunt noțiuni absolute, ci se modifică în funcție de cantitatea de materie implicată și de viteza observatorului. Acest creier a dat naște unora dintre cele mai fascinante și valoroase idei din istoria umanității.

Deși simbolistica povestirii de mai sus poate avea multiple proiecții, se desprinde totuși o întrebare: Se limitează personalitatea, geniul, ideile și pasiunile lui Albert Einstein la materia sa cerebrală, la acele șănțulețe compuse din fibe și neuroni sau este limitată doar la structura sa fizică? 

La urma urmelor, la ce se reducea Albert Einstein?

 

În ultimă instanță, ce ești tu, de fapt?

Ființă pur fizică, care trăiește doar după legile fizice și care generează emoții, idei, artă și creativitate la fel cum stomacul secretă acidul peptic sau ficatul secretă lichidul biliar?

Tu și tot ceea ce faci, gândești și creezi nu ești nimic altceva decât suma unor fenomene fizice, nimic mai mult decât mișcarea atomilor, sinteza proteinelor, cuplarea sau activarea adenilat-ciclazei și secvența de ACTH, alfa-MSH, beta-MSH și beta-lipotropină?

Alegerea viitorului partener de viață este doar simpla intersectare a unor vectori fizici?

Este oare posibil ca tot ce ține de tine – gânduri, emoții, dorințe, acțiuni, convingeri – să fie explicat, exprimat și prezis la fel ca mișcarea astrelor?

Răspunsul la aceste întrebări depinde de o întrebare esențială legată de originea ta.

 

 

Cum ai ajuns să te naști pe acestă planetă și de ce? 

Dacă ești doar produsul unor forțe pur fizice, într-un Univers guvernat doar de legi fizice, în care nu există nimic în afara materiei și mișcării, atunci cum ai putea fi tu altceva decât materie și mișcare?

Poate ființa ta, ca și întreg, să fie mai mult decât suma părților din care este compusă?

Așadar, din această perspectivă, ești un proces fizic determinat, în totalitate, de o activitate fizică anterioară, ceea ce înseamnă că nu ai prea multă libertate de alegere decât o marionetă sau un robot care execută o comandă sau un program.

 

Crezi că ești mai mult decât atât? 

 

Despre fericirea permanentă

Am întâlnit mulți oameni care declară: „Sunt fericit – pentru că…”. Ei bine, pentru simplul motiv că are nevoie de ceva pentru a fi fericit, este dovada că nu posedă fericire. Căci fericirea este fără motiv. Da, sunt fericit și  nu  știu de ce. E minunat să trăiesc, să respir, să mănânc, să mă joc, să vorbesc, să creez și  nu știu de ce. Sunt fericit pentru că este un dar de la Dumnezeu, un element spiritual care nu vine nicidecum de la mine însumi. Un dar pe care eu am rolul de a-l dezvolta și a-l menține activ.

Pentru majoritatea oamenilor, fericirea e legată de posesiuni, fie ele materiale, fie spirituale.  Fericirea nu depinde de nimic și de nimeni, ea vine de la Dumnezeu și sunt uimit să descopăr, în mine însumi, această minunată stare de conștiință. Mă stăpânește și nici măcar nu  știu de ce. Iată fericirea!

Pentru că ești pe pământ, ești obligat să privești existența  din perspectivă telurică. Subiectiv vorbind, totul pare veridic, toate par așa cum le vezi. Dar, atunci când faci un efort, pentru a cunoaște realitatea obiectivă, vei vedea că totul este diferit. Eu fac asta fără încetare. De aceea îmi este ușor să mă pun în pielea celui care se consideră fericit, dar nu este, dar și în pielea celui care este fericit și habar n-are că este astfel.

Ești atât de obișnuit cu subiectivismul, încât simți că ești în adevăr, în perfecțiune; și ești atât de încrezător în tine însuți, deasupra oricui, dispretuitor, detașat…  Dar, de câte ori nu te-ai înșelat?…Recunoaște! Și dacă recunoști că te-ai înșelat măcar o dată, într-o privință, oare nu este posibil să te înșeli și acum? Ba da!

Fericirea permanentă.

Toată lumea gândește că știe ce înseamnă să fii fericit. Dar nu tot ce se gândește si se spune despre fericire sunt întru totul corecte si exacte. Am scris o carte, Jurnalul celor 9 Fericiri, în care am abordat fericirea din toate perspectivele. Acum lucrez la o ediție îmbunătățită a acestei cărți – 9 Fericiri 2.0 – în care vin cu idei noi și practice, accesibile oricui, pentru a te ajuta să te menții fericit. În ea abordez fericirea și din punct de vedere emoțional, și din punct de vedere mental, și din punct de vedere spiritual.

Omul consideră că fericirea nu se poate permanentiza! El consideră că este pentru moment, pentru câteva minute, pentru câteva ore sau pentru câteva zile – dar nu este permanentă.  Dar de ce zice atunci: Sunt fericit? Pentru că nu știe ce este fericirea! Realitatea este următoarea: dacă nu-i permanentă, nu este fericire. Astfel, de cum vei avea o senzație ce îți permie să te bucuri un pic, să te destinzi un pic, să te simți mai bine…consideri că ești fericit, deși nu ai o idee clară a ceea ce înseamnă fericirea. Și dacă nu știi ce înseamnă fericirea, de unde știi că ești fericit? Doar pentru că așa îți place ție să crezi?

Da, da: confunzi fericirea cu o senzație.

Fericirea este o stare de conștiintă, în care cunoști acel echilibru – moral, emoțional, spiritual – pe care  nimeni și nimic nu-l tulbură, nu-l umbrește si nu-l perturbă. Asta nu poate dura un moment; ceea ce este mai important este aceea că ea e o stare de echilibru între toate elementele ființei umane: între gândire, sentimente, voință, corpul fizic, cu stomacul, cu plămânii, cu creierul.

Fericirea este o stare de conștiiță. Și chiar o stare a conștiinței pe care o poți provoca prin educație. 

Să luăm un exemplu. Au fost oameni în viața mea care mă iubeau și erau absolut convinși de această realitate. Eu, însă, nu eram atât de convins: voiam să văd cât timp va dura. Și n-a durat… Ba, mai mult chiar, adesea s-a schimbat în contrariul: indiferență sau chiar ură. De ce ? Pentru că oamenii nu știu cum se transformă lucrurile dintr-unul într-altul. Eu, însă, am studiat acestea. Atunci când cineva este foarte entuziast, și-mi arată că este gata să facă lucruri formidabile, eu reflectez. Cred, bineînțeles: pentru moment, pentru un anumit timp, da. Dar pentru mine ceea ce contează este să fie durabil. Ei bine, sunt oameni care nu se manifestă și nu se arată atâta, dar la ei se găseste o dragoste care durează toată viața. Si iată cum, dup-aceea, eu sunt absolut convins. Pentru că este durabil. Ia aceasta ca și criteriu.

Subiectivismul face ravagii…

Oamenii nu prea se cunosc aceste lucruri, pentru că oamenii nu au un criteriu. Așa se face că oamenii se pot înșela: un băiat e îndrăgostit de o fată. Ei bine, el îi vorbește și îi scrie entuziast, îi prezintă lucrurile cum că toată viata și în eternitate o va iubi etc. Iar biata fată, neavând criterii, îl crede și îl urmează. Dar, la un moment relația sucombă, căci el începe să se poarte urât. Si-atunci se separă, se despart… De ce ? Pentru că nu a găsit criterii, legate de formele pe care le poate lua o relație, în lumea subiectivă.

Pentru că omul subiectiv nu are viziune de ansamblu, de aceea se înșeală fără încetare. Ar fi avut nevoie să învețe anumite lucruri, care-i lipsesc: ce înseamnă o relație, cum gândește un bărbat, cum gândește o femeie, cum se comunică șamd.  Dar micile plăceri, sunt mai importante, pentru omul subiectiv. În vreme ce educația, a, nu!, asta nu: este obositor, este plictisitor, e… 

Fericirea înseamnă afinitate. Ce este afinitatea? Afinitatea este a trăi un unison; de a face schimburi, de a întețege, de a se uni, de a se amesteca, adică: de a vibra la unison, de a avea o afinitate spre a putea fi împreună.

Si-acum, poți vedea aceasta în toate domeniile. Dar în toate domeniile! Si asta este foarte important, joacă un rol foarte important: aceasta te poate duce, în timp, la paradigme mult mai îndepărtate și mai dificil de înțeles. Cei care iubesc, au o afinitate cu toți cei care iubesc; oamenii pozitivi au o afinitate pentru oamenii pozitivi. La fel se întâmplă cu toate celelalte.

Pentru a avea fericirea durabilă este necesar să cauți si să te legi de acea ființă care are în ea însăși, fără încetare, fericirea. Și care este ființa care are neîntrerupt această fericire? Pentru că, asta e, Pământul este un loc unde totul este variabil, nimic nu e stabil. Deci nici fericirea. Pentru a intra în acest domeniu al stabilității este necesar să te legi de ființe eterne. Iar cea mai cunoscută ființă eternă este… Dumnezeu.

Oamenii cunosc suferința, cunosc durerea, tristețea, angoasele, bolile, necazurile; dar nu sunt încă pregătiti pentru fericire. De ce?  Pentru că n-au avut prilejul să se aclimatizeze, să se întărească, să se facă rezisteți: să se educe. Iată, îți voi da un exemplu: câte mame cărora li s-a spus că și-au pierdut copiii în timpul războiului, și care plângeau și erau nefericite, nu au murit când au aflat că fiii lor erau totuși în viată?! Lipsa educației. Educația te pregătește să reziști, să suporți intensitatea acestei puteri dumnezeiești. Pentru aceasta ai nevoie să te pregătești. E nevoie de timp.

Să luăm, dacă vreti, cazul meu. Eu n-am avut nici un învătător spiritual, și pe la 14-15 ani am tot dat peste cărți de filosofie, spiritualitate, psihanaliză. Și am început să înțeleg cum funcționează lumea. Dar negăsind soluții la situațiile neconstructive, am intrat în depresie. Da, pentru că lumina pe care mi-am atras-o, prin conștientizare, fără să am un mentor  care să mă îndrume, care să-mi arate și un alt punct de vedere decât cel subiectiv, ei bine, m-a băgat în depresie. 16 ani. Cu această singură specificație: că eram fericit. Da, eram în depresie și fericit totodată ? Da, dar asta a fost.

Educația…

Pentru aceasta deci, este necesară educația: ca să nu permiți existența a două aspecte ce se exclud reciproc, să se războiască în ființa ta. Nu știi ce înseamnă fericirea? Daa, micile bucurii pe care le-ai avut cândva. Bine, dar astea nu se numește fericire! Fericirea este atunci când te simți fuzionat cu Dumnezeu; să trăiești, să te unești, să te pierzi în Dumnezeu. Da, dar pentru a avea posibilitatea de a rezista, pentru a avea conștiința vie, pentru a nu muri, este nevoie de educație. Pentru că nu ești pregătit să vibrezi în acest unison. Dar tuești om, iar oamenii suntt ignoranți. Ei nu știu toate aceste lucruri.

Pentru a trăi fericirea, dezvoltând acea sămânță sădită în tine de către Dumnezeu, este necesar să lucrezi locul în care se va dezvolta acea sămânță: ființa ta. Altfel, fericirea va rămâne la stadiul de sămânță și nu vei nici cea mai vagă idee de ceea ce înseamnă fericirea. Niciodată.

Ei bine, fericirea este o vibrare la unison cu Dumnezeu – pentru că Dumnezeu nu este niciodată nefericit. Si, chiar, în ciuda nefericirilor, suferințelor, bolilor oamenilor, El este peste tot pentru a-i ajuta,  pentru a-i vindeca. El nu este împovărat, nu este întristat – datorită purității și statului său. Chiar dacă se explică din când în când prin biserici că Bunul Dumnezeu este nefericit să vadă cât de răi, criminali, nedrepți, bădărani sunt oamenii, eu însă nu cred. Domnul nu este niciodată nefericit. Pentru că dacă El ar fi nefericit precum oamenii, asta ar însemna că El nu-i perfect, că-i lipseste ceva. El ar avea ceva care nu-i dintr-o materie bună. Si-atunci nu-I Viața, nici Iubirea. Da, este absolut imposibil ca Dumnezeu să fie nefericit.

Convingerile limitative…

Acum, pentru a menține fericirea, este necesară educația: înlocuirea – zi de zi – a convingerilor limitative, care sunt dezgustătoare, care sunt murdare. Pentru că atunci când vei vrea să le îndepărtezi pur și simplu, ele nu vor pleca – pentru că sunt tenace, se cramponează și au un aliat puternic: frica.  Pentru că oammenii care nu știu cum să se debaraseze de ele, sunt de fapt sclavii convingerilor distructive (limitative), cu vechile clișee, cu vechile dorințe, cu vechile momeli și pofte, care durează toată viața. Chiar dacă și le îmbracăîn haine pozitiviste, mințindu-se pe sine și pe alții că sunt fericiți…  Este neceasră înlocuirea acestor convingeri. Ei bine, când le înlocuiești, ele dispar – pentru că ele știu că noile venite sunt mai puternice, mai magnifice, mai minunate, mai vibrante ca ele, și așa capitulează. Altminteri, ele rezistă. Mai ales atunci când sunt hrănite cu pozitivism.

Așadar, la ce ți-ar folosi să te înșeli și să înșeli pe cei din jur susținând că ești fericit și nu ai nevoie de nimic? Căci aceasta nu durează multă vreme. Este adevărat că fiecare lucru permite o satisfacție, pentru un timp oarecare. Dar după aceea? La început, da, merge. Dar mai apoi te obișnuiești și nu va mai fi satisfăcut. Și dup-aceea? Apare altceva care vine să-l înlocuiască în mintea ta: „Acum sunt fericit!” Dar apoi, când le va avea din nou, un timp oarecare vei satisfăcut – adică împlinit, multumit -; dar după aceea vei cere altceva.

Oricine poate să dorească și să fie fericit. Permanent. Și pentru ca aceasta să dureze este necesară o educație a conștiinței.

La fel și cu dragostea. Oamenii vorbesc pompos despre dragostea necondiționată, dar nu sunt capabili să iubească la fel cum se iubesc pe ei înșiși: nu au ajuns încă să aibă această dragoste. După cum fericirea, tot așa si dragostea: a o avea în conștiință, ea se manifestă permanent te cuprinde și o vei avea ca și conștiință fără încetare, toată viața. Fericirea, nu se manifestă prin senzații, în emoții, în gândire, ci în conștiință.

Unde se găsește fericirea?  În libertate. În iubire. În viață.

Așadar fericirea, despre care oamenii n-au nici cea mai mică idee, se află în Dumnezeu, în această perfectiune, în această luminozitate. Si dacă ajungi la un moment dat să te tot apropii, să vibrezi, vei avea atunci acea fericire care durează, care durează veșnic și pe care n-o vei mai pierde orice ti s-ar întâmpla. Acum tu spui că ești fericit, dar la o mică criză te vei vedea rămânând fără fericire. Da, da, aceasta oricărui om i s-a întâmplat. Nu te mai chinui cu explicatii – ai verificat-o deja: nu este durabilă, nu este stabilă, pentru că este doar satisfacție. Pentru că fericirea este imuabilă și veșnică, de sorginte divină. Atunci când iubești pe Dumnezeu, când iubești puritatea, când iubesti înțelepciunea, dragostea, bunătatea, ei bine, atunci fericirea se dezvoltă și se permanentizează. Pentru asta ai nevoie de educație.

Să nu te mai înșeli, de acum înainte, folosind acest cuvânt ca toată lumea. Da, pentru că fericirea n-o cunoști încă. Chiar dacă te lauzi cu ea.

Iată câteva cuvinte despre fericire: ceea ce nu este durabil, nu este fericire.

Trăiești într-o lume deformată care nu se află în adevăr. Când conștientizezi aceasta, vei realiza că ai nevoie de educație. Unii aleg detașarea. Eu nu aleg detașarea. Un om detașat dă curs fricii, iar frica nu se află în fericire.  Este necesară educația, dar nu vei putea să te educi corect decât atunci când vei avea acces la adevărata lumină, la adevărata învătătură, cea pe care o predă Dumnezeu. Asta nu înseamnă să te dedici bisericii precum au făcut-o unii. Nu, nu, ci să fii cu oamenii, să-i ajuți, să-i iubești. Dar să nu gândești ca ei. Eu sunt în lume, cu lumea, iubesc oamenii, dar nu gândesc ca ei. Eu gândesc gândul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu mă vrea fericit. Și pe tine.

 

Mai multe despre

20 de pasaje despre fericire

Acum trei ani am scris cartea Jurnalul celor 9 Fericiri – publicată în martie 2014 – în care am adunat gândurile mele  și ale oamenilor care se bucură de un real succes, legate de fericire. Abordarea mea este una mai puțin obișnuită pentru că am alăturat două domenii care, aparent, se exclud reciproc: psihologia pozitivă aplicată și spiritualitatea creștină practică. 

Ce este fericirea? Cum se manifestă ea? Cum se ajunge la ea? Cum se poate menține? Cum se poate permanentiza? Aceste întrebări, care macină mintea multor oameni, m-au impulsionat să scriu această carte. În continuare vă prezint 20 de pasaje legate de fericire, din perspectivă spirituală și psihologie pozitivă.

 

1.

Foarte puțini oameni se raportează corect la propria lor creștere spirituală și personală. În schimb, cei mai mulți, se grăbesc să fie fericiți, să progreseze și să aibă succes, ignorând spiritualitatea. De-a lungul vieții am realizat faptul că – multe persoane fiind în asentimentul meu – fericirea, fără o abordare realistă a spiritualității, nu este posibilă. – pag. 4

2.

E bizar să vorbesc despre fericire când majoritatea oamenilor o consideră o iluzie, nu? Pentru cei mai mulți este bizar, dar pentru tine nu este. De ce? Pentru că tu vrei să fii fericit. Și pentru că fericirea este o realitate, celelalte teme sunt abordate sub aceste auspicii: fericirea este reală și posibilă oricui. – pag. 5

3.

Îmi  trăiesc viața din plin și de aceea mă simt fericit. Și nu pentru că eu aș avea vreun merit, ci pentru că aceasta este starea mea ca urmare a relației personale ce o am cu Dumnezeu, Creatorul meu. În prezența Lui, fericirea e la ea acasă. – pag. 6

4.

Oricât de capricioși și egocentriști sunt oamenii, ei au nevoie ca în jurul lor să fie fericire și bună dispoziție. Iar în momentul când tu sugerezi că ești fericit, chiar dacă nu știi exact ce e fericirea, vei fi văzut ca un factor inspirațional. Schimbările pozitive pot apărea doar după ce vei înțelege ce anume este necesar să faci pentru a-ți trăi viața frumos, bucurându-te de toate. – pag. 6

5.

Principiul Universal al Echilibrului – Este legat de primele două Principii și are rolul de a da sens tuturor acțiunilor noastre. Echilibrul este un proces, nu un eveniment și este specific celor ce doresc relații echilibrate cu ei înșiși, cu semenii lor și cu Dumnezeu. Echilibrul este…Fericirea. –  pag.11

6.

Mesajul acestei sintagme, ca și mesajul acestei cărți, nu are drept scop încurajarea unei atitudini de turmă, ci are drept scop educarea spre fericire, progres, dezvoltare personală și maturitate spirituală. – pag. 13

7.

Știu, este dificil să asculți prelegeri sau să citești despre sărăcia duhului. Îți poate da senzația incitării la obediență, la indolență, la plafonare, la ignoranță… Însă te asigur că este doar o senzație. Tema principală a acestei cărți este fericirea, iar această primă temă vizează acel aspect al ființei tale care stă împotriva fericirii tale. – pag. 13

8.

Adevărat, nimănui nu-i place să i se vorbească despre sărăcie sau despre sărăcia duhului. Dar oare știi ce înseamnă să fii, cu adevărat, sărac în duh? Oare știi care este aplicabilitatea acestei sintagme în parcurgerea drumului tău spre succesul personal? Știi doar că acest slogan nu prinde, chiar dacă nu știi definiția exactă a sărăciei duhului! E posibil ca, abordând fericirea din perspectiva aceasta, să fi pierdut primul pas în ce privește abordarea ta. Dar, pentru că ai avut răbdare să citești până aici, sunt convins că ceea ce vei citi în continuare îți va schimba viața. Iremediabil. – pag. 14

9.

Să nu cumva să crezi că sunt împotriva pozitivismului și a progresului. Dimpotrivă! Iisus, iar eu Îl parafrazez, vorbește despre o Împărăție progresistă (Universul) în care cetățenii ei sunt progresiști, adică se dezvoltă continuu,  pe toate planurile, gustând fericirea. Acesta este mesajul real al spiritualității creștine. Dar nu despre creștinism vorbesc în această carte, ci despre fericire. Iar ferice de cei săraci în duh este unul dintre cele mai progresiste dictonuri ale omenirii. Acest dicton stă la temelia fericirii și își are originea în străfundurile Universului, fiind concepută de Însuși Creatorul. – pag. 16

10.

Mesajul acestei prime sintagme este un mesaj personal. Este și pentru tine, dar și pentru mine. Ai de făcut o alegere între fericirea pe care ți-o oferă Creatorul și satisfacțiile pe care ți le oferă convențiile umane. Astfel realizezi că în tine se dă o luptă între valorile promovate de Creator, care sunt universale, absolute și veșnice și cele umane care sunt circumstanțiale, relative și perimate. – pag. 16

11.

Când m-am confruntat cu aceste idei, am fost bulversat, revoltat, dar conștientizându-mi starea, am realizat că anumite bariere pot fi depășite doar cu ajutorul Creatorului. De ce? Pentru că El are o viziune obiectivă asupra realității, asupra vieții, asupra dragostei, asupra libertății, asupra fericirii și asupra păcii, pe când percepția mea este subiectivă și supusă relativizării. În aceeași situație ești și tu. Atunci când  accepți faptul că ceea ce crezi despre existență nu este infailibil, un prim pas spre fericire este făcut. – pag. 22

12.

Majoritatea oamenilor de succes susțin că prin altruism și solidaritate (iubind ca pe ei înșiși) au descoperit fericirea; pentru că ei iubesc raportându-se corect la ei înșiși și la Creator. – pag. 23

13.

Fericirea stă în mâinile tale. Ești dispus să renunți la mândrie (ego supraevaluat) și la mulțumire de sine, pentru a fi fericit? Asta înseamnă să fii demn. Am citit multe articole legate de mândrie și mulțumirea de sine, unele pro, altele contra. Din păcate foarte mulți fac confuzie între demnitate și mândrie, între simțământul valorii personale și automulțumire. Mândria și automulțumirea refuză progresul, refuză cunoașterea, refuză Schimbarea. Mândria conferă spiritului iluzia satisfacției ce te transformă într-o ființă indolentă, autosuficientă și obedientă. – pag.23

14.

Conștientizarea dezordinii din viața ta, acceptarea ajutorului din partea Creatorulu, nu este o atitudine negativă sau umilitoare. Nu cunoști tainele Universului, nu cunoști nici esența luptei dintre bine și rău, nu poți ști cu exactitate a defini fericirea și este oarecum firesc să apelezi la ajutorul Creatorului. Asta înseamnă să fii sărac în duh. – pag.26

15.

A fi sărac în duh înseamnă să-I permiți Creatorului să-ți lumineze drumul fericirii personale. Demnitatea te pune în postura de a-I recunoaște lui Dumnezeu calitatea de Creator, iar tu să te poți dezvolta, menținându-te fericit. Așa apare Schimbarea în viața ta. – pag. 28

16.

Iar acestă Schimbare te menține fericit, te face disciplinat, îți deschide porțile progresului și a dezvoltării personale reale. Ceea ce ai de făcut este… doar să o accepți. – pag. 28

17.

Fără viață, fără iubire și fără libertate fericirea nu ar fi posibilă. Fără fericire, libertate și iubire, viața nu ar avea rost. Fără viață, fără fericire și fără libertate, iubirea n-ar putea exista. Cele 4 sunt strâns legate, indispensabile. În momentul când una din cele 4 este afectată, celelalte două sunt afectate și ele. – pag. 29

18.

Moartea este absența vieții. Nefericirea este absența fericirii. Indiferența este absența iubirii. Sclavia este absența libertății. Poate gândești că ura este absența iubirii. Ura este o emoție, și este motivată de ceva negativ. Pe când indiferența nu este motivată decât de mândrie. Când ai o fire mândră înseamnă că nu-ți pasă de nimic, nu simți nici o nevoie, nu ești solidar și nici altruist. Un om mândru nu urăște, nu iubește, el se autodeifică, este autosuficient, este propriul său dumnezeu. Lui nu-i pasă dacă în jurul lui este fericire sau nefericire, mizerie sau frumusețe, bine sau rău. El este mulțumit de sine și este satisfăcut de asta. Nu este exclus să se considere drept o persoană spirituală. Însă față de Creator el ste mort și… este singur, chiar dacă aparent face parte dintr-o turmă, din mulțime. Conștiința lui este taina care îl arată așa cum este el, dar aceasta  este cunoscută doar de către el și Creator. Dar și un astfel de om are parte de iubirea necondiționată a lui Dumnezeu. – pag. 30

19.

Cum poate un astfel de om să iasă din această stare ? Pentru că suntem atinși de acest virus spiritual, care tulbură Armonia Universului, numit păcat. Iar mândria este o manifestare a păcatului. Este o toxină a acestui virus. Așa se produc dezechilibrele, care, mai devreme sau mai târziu, te vor afecta. Creatorul are întotdeauna soluții pentru tine, atât timp cât îți dorești, în mod sincer și deschis, fericirea – care este strâns legată de evoluția ta spirituală. Însă, El ți-a dat liberul arbitru, adică libertatea de a decide și de a acționa. Atunci când îți dorești Schimbarea și acționezi în această direcție, Dumnezeu îți deschide accesul la resurse inepuizabile care să te ajute în progresul tău. Doar să vrei. – pag. 30

20.

Bucură-te, sărbătorește și arată și celorlalți bucuria ta. Molipsește-i cu fericirea ta! Puterea stă în emoțiile ce le investești în starea de recunoștință, iar Dumnezeu te va binecuvânta. Astfel Îi permiți Creatorului să acționeze în viața ta. Aceasta înseamnă să fii sărac în duh. – pag. 34

 

 

 

 

 

 

 

Cum recunoști un om nefericit

Fericirea este o stare cu care te naști. Nefericirea este o stare pe care o dobândești. Astfel, un om nefericit este un om care se educă să fie astfel, conștient sau inconștient. Însă de când cu apariția fenomenului de dezvoltare personală, au apărut oameni care, deși sunt nefericiți, au reușit să dobândească abilitatea de a-și ascunde această stare. Și au găsit o mască pentru aceasta: pozitivismul. Mulți oameni sunt înșelați de această mască, pentru că în spatele ei se ascunde un om frustrat, dezechilibrat emoțional, indolent, obedient, invidios și mincinos. Astfel s-a descoperit că există 3 categorii de oameni nefericiți:

Nefericit negativ nerealist

Este cea mai răspândită categorie de oameni nefericiți. Este acel tip de persoană care nu vede elementele constructive din jurul său, nu vede elementele pozitive din jurul său. Este blazat în cea mai mare perioadă a timpului, iar pentru a simți și el câte ceva, din când în când apelează la divertisment pentru a-și mai diversifica senzațiile. El nu are încredere în sine, nu are încredere în nimic. Pentru el munca e o datorie, nu are nici un scop util în viață și este un sclav al circumstanțelor. Nu-și cunoaște rostul și menirea. Filosofia de viață pe care și-o alege este cea care încurajează fatalismul.

Nefericit negativ realist

Este în aceași situație ca și nefericitul negativ nerealist, însă el crede în fericire și se zbate să iasă din cerul vicios în care se află. Conștientizează că viața nu se poate rezuma la ceea ce se întâmplă în imediat, însă nu are destulă încredere în sine pentru a-și depăși starea. Este în căutarea soluțiilor, dar starea lui îl împiedică să se dezvolte. Este genul de om care are o nevoie reală de ajutor pentru a depăși anumite blocaje create de convingerile-i limitative. De cele mai multe ori acești oameni reușesc, atunci când întâlnesc un mentor autentic.

Nefericit pozitiv

Este cea mai periculoasă formă de manifestare a nefericirii. Această formă s-a dezvoltat odată cu apariția fenomenului de dezvoltare persoanlă. Nefericitul pozitiv este asemenea nefericitului negativ nerealist, însă și-a dobândit abilitatea de a-și ascunde această dizabilitate sub masca pozitivismului. Deși aparent este o persoană extraordinară, în interior este consumată de emoții negative. Ea nu recunoaște că are nevoie de ajutor pentru că și-ar strica imaginea. Poți recunoaște un astfel de om în momentul când încerci să colaborezi cu el. Aparent nu te refuză, însă, în timp vei realiza că este o persoană neconstructivă. Ea se hrănește cu mesaje motivaționale, este prezentă la tot soiul de manifestări, are capul și peretele de pe facebook plin de citate motivațioanale, dar nu crează nimic.

Din păcate acest gen de persoană are o influență destul de puternică asupra celor din jur, dar nu este capabilă să inspire pe nimeni. Această persoană se consideră fericită, refuză orice colaborare sau ajutor, este egocentrică și pare super încântată de orice persoană care apare în viața sa. Ea nutresc o invidie acută față de orice persoană de succes, chiar dacă la suprafață o admiră. Este lingușitoare, își supraevaluează ego-ul, este lipsită de solidaritate, empatie și compasiune, chiar dacă pledează pentru cauze nobile. Vrea mereu să fie în centrul atenției și toate motivațiile ei sunt legate de bani, putere, celebritate. Pe scurt, este… persoana toxică.

Omul fericit

În opoziție cu aceste tipuri ale omului nefericit se află omul fericit. Omul fericit este un om demn, înainte de toate. Își cunoaște statutul în societate și în Univers. Știe că viața nu este ușoară, dar prin creativitate reușește să devină stăpân al circumstanțelor, nu un sclav al lor. Este constructiv, pentru că s-a educat să-și transforme convingerile. Chiar dacă se confruntă cu suferința nu se lasă consumat de ea, ci își învață lecțiile.

Este un om deschis colaborării de orice fel, este solidar, plin de compasiune și empatie. Este un om recunoscător și nu ratează nici o ocazie pentru a-și demonstra valoarea reală și de a fi de un real ajutor pentru o cauză. Nu ține neapărat să fie în lumina reflectoarelor, însă atunci când ajunge dă dovadă de demnitate, blândețe, modestie, curaj, solidaritate. Este asertiv și deschis transformărilor. Este entuziast și are soluții pentru toate problemele cu care se confruntă. Nu este neapărat pozitiv, dar este constructiv.